Informații privind piața muncii în zona transfrontalieră România - Bulgaria

1. Informații generale privind șomajul și ocuparea forței de muncă în regiunea transfrontalieră România - Bulgaria

Şomajul în judeţele româneşti din regiunea transfrontalieră este mai mic decât este cel din districtele bulgăreşti. Potrivit ultimelor date (pentru iunie 2019), cea mai mică rată a şomajului pentru districtele bulgăreşti transfrontaliere este în Dobrici (5.3%), cea mai mare - Montana (12%). Palmaresul în România îl deţine Constanţa, cu cea mai mică rată a şomajului (1.9%) şi Dolj - cu cea mai mare (6.9%).

Majoritatea districtelor bulgăreşti îşi schimbă brusc direcţia sau ritmul şomajului, aproape anual, în schimb în judeţele româneşti se manifestă un proces mai lin. Dobrici (5.3%), Veliko Tărnovo (5.4%) şi Ruse (5.7%) au coeficienţi de şomaj mai mici decât este nivelul mediu pe ţară (5.8%). Coeficientul şomajului pentru Ruse este în jur de media pe ţară. Tot restul districtelor din regiunea transfrontalieră are o rată a şomajului mai mare.

În cazul judeţelor româneşti nu se observă asemenea diferenţe şi amplitudini majore în nivelul şomajului în ani diferiţi, precum este cazul în districtele bulgăreşti. Diferenţele între judeţe sunt şi ele mai mici decât este cazul în Bulgaria. Constanţa (cu cele 1.9%) şi Giurgiu (2.2%) au o rată a şomajului sub mediul la nivel de ţară (3%). Cea mai mare rată a şomajului este în judeţul Dolj (6.9%).

Majoritatea districtelor transfrontaliere bulgăreşti au un coeficient de ocupare a forţei de muncă mai mic decât este nivelul mediu pe ţară (67.7%). Numai Ruse are aceeași valoare.

Aproape toate judeţele româneşti transfrontaliere au un coeficient mai mic decât cel mediu al ocupării forţei de muncă la nivel de ţară pentru anul 2018 (68.7%). Teleorman are aceeași valoare.

2. Nivelurile salariilor în Bulgaria și România

Salariul mediu lunar în Bulgaria, în luna iunie 2017, a fost de 1253 leva (640.66 euro) conform datelor INS, în România - 5127 lei (1079 euro). În cele două state vecine, cele mai mari salarizări sunt în sectorul IT în care există un deficit continuu de specialişti, iar cel mai scăzut nivel este în sectorul "Activitate hotelieră şi în restaurante".

În Bulgaria, în luna iunie 2019, cele mai mari salarii sunt primite şi în sectorul "Crearea şi distribuirea informaţiilor şi produselor creative" - 3274 leva (1674 euro), sectorul "Activităţi financiare şi de asigurare" - 2096 leva (1071.68 euro) şi sectorul "Producţia şi distribuirea energiei electrice şi termice, şi de combustibili în stare gazoasă" - 2072 leva (1059.41 euro).

În Bulgaria cele mai înalte niveluri de salarizare sunt în Sofia, acolo fiind înregistrate niveluri peste cele medii pe ţară. Cele mai apropiate districte sunt Stara Zagora și Vratsa (parte a regiunii transfrontaliere). Cele mai mici sunt salariile în districtele Vidin, Blagoevgrad şi Kiustendil.

În România cele mai înalte niveluri de salarizare sunt în Bucureşti, urmate de Cluj, Ilfov şi Sibiu. Salariul mediu net a crescut cel mai mult în judeţul Argeş, fapt care cel mai probabil se datorează ocupării forţei de muncă în sectorul echipamentelor şi pieselor auto. Acestea sunt judeţele care înregistrează o creştere peste cea medie pe ţară. Cele mai mici sunt salariile în Teleorman (o parte din regiunea transfrontalieră), Ialomiţa, Brăila şi Harghita.

În privinţa districtelor şi judeţelor incluse în regiunea transfrontalieră pentru luna iunie 2019, se observă următoarele niveluri de salarizare, în comparaţie cu cele medii pe ţară şi cele mai mari raportate în capitalele ambelor state.

Informații despre cele mai căutate profesii

1. Căutate profesii în Bulgaria

• Muncitori calificaţi (sudori, tâmplari, zidari, mecanici etc.);
• Ingineri;
• Personal din domeniul hotelier şi de restaurante, în cel comercial;
• Croitori;
• Şoferi, curieri;
• Medici şi alţi angajaţi în sănătate;
• Profesori;
• Muncitori, operatori de maşini specializate;
• Specialişti IT;
• Muncitori în construcţii

2. Căutate profesii în România

• Personal necalificat în industria de prelucrare;
• Personal în domeniul comerţului;
• Specialişti IT;
• Muncitori necalificaţi în construcţii;
• Şoferi;
• Sudori, mecanici etc. pentru producţie;
• Muncitori în depozit;
• Croitori

3. Informații pentru atitudinile și așteptările privind mobilitatea forței de muncă

Concluzii de bază

• Nu numai companiile bulgăreşti ci şi cele româneşti din regiunea transfrontalieră, printre care s-a efectuat studiul, sunt în general optimiste privind dezvoltarea afacerii lor; 60-70% dintre acestea prevăd angajarea noilor salariaţi pentru a-şi extinde personalul.
• Cu toate că companiile bulgăreşti sunt mult mai active pe piaţa română decât colegii lor români pe piaţa bulgară, ei au mai degrabă o dispoziţie pesimistă faţă de perspectiva ca o parte din cadrele lor să fie din România. Spre deosebire de ei, pentru mai mult de jumătatea companiilor româneşti anchetate ideea de a angaja salariaţi din Bulgaria, este percepută ca fiind o oportunitate bună.
• Cca. 85% din participanţii anchetaţi, din ambele ţări, nu cunosc oportunitatea şi condiţiile în care pot angaja în muncă cetăţenii celuilalt stat dunărean.
• Obstacolele principale în angajarea cetăţenilor străini (respectiv bulgari/români) sunt bariera lingvistică, găsirea grea a cadrelor potrivite şi aşteptările mari faţă de salarizare.
• Companiile româneşti şi companiile bulgăreşti au nevoie de consultanţă directă în legătură cu identificarea cadrelor potrivite, de informaţii privind procedurile legale, de cursuri specializate de formare.
• Cei mai căutaţi pe piaţă, şi în Bulgaria, şi în România sunt: muncitorii comerciali, şoferii, croitorii, inginerii, sudorii, mecanicii, muncitorii în construcţii, specialiştii IT. 
• Experienţă, aptitudini, calificare şi stăpânirea limbii sunt printre cerinţele de bază pe care companiile bulgăreşti şi cele româneşti le pun în faţa candidaţilor potenţiali pentru locul de muncă, din ţara vecină. Pentru companiile româneşti este importantă şi prezenţa ajutorului de stat.

Textul integral poate fi găsit AICI.